Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:UNDUI, HĂMURĂRIE, FRANZELĂRIE, POTCOVĂRIE, ÎNTOARCE, FRONT, FÂNĂRIE, PIAȚĂ, NOD, TIMONERIE, SMUCI ... Mai multe din DEX...

FACE UNDE - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru FACE UNDE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1274 pentru FACE UNDE.

Mihail Kogălniceanu - Nou chip de a face curte

... Mihail Kogălniceanu - Nou chip de a face curte Nou chip de a face curte de Mihail Kogălniceanu O siecle! Ă©tait-ce donc la l'oeuvre Que ton bras s'Ă©tait imposĂ©?... Ta hache entame et secoue ... decât ceara, și fața mai strălucitoare decât soarele și luna. În sfârșit, părinții, siliți cu arme, își scot fata împodobită după putința lor. Logodna se face, și fata intră iarăși în cămară, de unde n-o scot pân' în ziua cununiei. Aceste ceremonii care din zi în zi se pierd prin civilizația cea făcătoare de bine, adică prin acea ... tinerii, iar socrii cu nănașii în dreapta și în stânga. Atunce se scoală un frate sau, în lipsă, o rudenie a mirelui, și face următoarea orație: "Iată viind vremea vârstei căsătoriei și veseliei dumitale, frate, părintele nostru te pune la masă și mire te face, unindu-te de acum și cu alt neam străin; ci pururea să fii neuitător părinților și dragostelor frățești; și toată vremea să fii plecat la ... inimă curată fericia fiicei dumilorvoastre; priviți cea însetată de părinți bucurie; de vreme că așa întâi, dintru orânduiala lui Dumnezeu și din binecuvântarea dumilorvoastre, se ...

 

Antim Ivireanul - Învățătură cînd se face parastas

... Antim Ivireanul - Învăţătură cînd se face parastas Învățătură cînd se face parastas de Antim Ivireanul Un lucru peste fire văz în Sfânta Scriptură la a doaoa carte a Împăraților, în 12 capete ... i pomenim la înfricoșatele taini și să facem milostenii și alte faceri de bine pentru ei, că iaste plăcut înaintea lui Dumnezeu și li să face mare folos și aduc multă dobândă și mântuință sufletelor, precum adeverează și sfântul Dionisie Areopaghitul la cuvântul ce face asupra morții. Rugăciunile zice ce să fac la sfintele jertăvnice sunt de folos nu numai celor vii, ci mai vârtos și celor morți. Și pentru ... mort, pentru neputința omenească și să-l odihnească în locul celor vii, în sânul lui Avraam și al lui Isaac și al lui Iacov, de unde lipsĂ©ște toată durĂ©ria, grija și suspinarea. Și să nu să uite putĂ©ria lui Dumnezeu pentru multa și nespusa a lui ...

 

Alexandru Vlahuță - Unde ni sunt visătorii%3F

... Alexandru Vlahuţă - Unde ni sunt visătorii%3F Unde ni sunt visătorii? de Alexandru Vlahuță Nu știu, e melancolia secolului care moare, Umbra care ne îneacă la un asfințit de soare, Sau decepția, durerea ... Și, sub vijelia soartei, câte inimi asuprite, Câți martiri pe cari vremea și uitarea îi înghite! Și când lumea asta toată e o veșnică mișcare, Unde cea mai mică forță împlinește o chemare, Și când vezi pe-ai tăi cum sufăr, cum se zbuciumă și     luptă În campania aceasta mare și ... dar, Ca să-i faci mai răi pe oameni, și mai sceptici, și mai     triști? Asta vi-i chemarea sfântă de profeți și de artiști?... Unde ni-s entuziaștii, visătorii, trubadurii, Să ne cânte rostul lumii și splendorile naturii? Unde ni-s sămănătorii generoaselor cuvinte, Magii ocrotiți de stele, mergătorii înainte, Sub credințele sfărâmate și sub pravilele șterse Îngropând vechea durere, cu-al lor cântec ...

 

Cincinat Pavelescu - Ce este o epigramă și cum se face%3F

... Cincinat Pavelescu - Ce este o epigramă şi cum se face%3F Ce este o epigramă și cum se face? de Cincinat Pavelescu Țiu de la început să-mi exprim gratitudinea cea mai caldă scumpului nostru președinte care, reluând firul vechilor șezători ale Societății Scriitorilor ... știe și amicul Mihalache Dragomirescu! Considerând, așadar, ca o mică pedeapsă titlul conferinței ce mi s-a impus: Ce este și cum se face o epigrama? voi căuta s-o tratez în conformitate cu Știința literaturii, tocmai fiindcă eu nu sunt om de știință, ci de litere. Ce este ... fel de problemă. Prima parte ține locul monumentului, a doua al inscripției. Această comparație ingenioasă dezvăluiește toată teoria acestui gen poetic. Ea ne face să simțim, între altele, pentru ce este inutil și neabil să încarci cu expresii violente începutul epigramei, pentru că anticipezi asupra efectului final, pe care ...

 

Naum Râmniceanu - Pentru nedreptatea ce i s-au făcut

... s-au făcut Pentru nedreptatea ce i s-au făcut de Naum Râmniceanu Informații despre această ediție     O mumă sfîntă dreptate         Vino din ceru d-unde ești,     Vezi-mi a mea strîmbătate         Celor răi să răsplătești,     Cerurile din nălțime         Rog ca să vă deschideți,     Și-a răutății ... vedeți ;     Arătați milostivire         La al meu cumplit suspin,     Și de este răsplătire         Spălați-mi al meu venin.     Nu mi-au mai rămas putere         Nici alt unde s' năzuesc,     M-au pătruns a mea durere         Și cunosc că mă topesc.     Eu fără zădărnicie         Pe streini i-am priimit,     Făr-a ... am fost mumă cu dorire         Cestor bărbați blestemați,     Nu le-am făcut osebire         De-ai mei fii adevărați.     N-am știut că vreodată         Mă vor face vînzătoare,     N-am știut c-oi fi înșelată         Și-mi vor fi omorîtoare.     Toți, în loc de mulțumită         Pre mumă au umilit.     Să mă vadă ...

 

Constantin Stamati - Dorul de patrie

... lui ucigaș glonț N-ar putea să mă-ngrozească, N-ar putea să mă poprească, Pân’la Moldova să zbor, Oh! și acolo să mor... Unde Ceahlăul desparte Pe Moldova de Ardeal, Și unde Bistrița cade Cu al său limpede val, Ca o fragedă mireasă, În brațele fioroase Al unui aprig bărbat Ca Siretiul tulburat. Acolo drag mi-ar ... cu a lor bărbăție S-au făcut nemuritori? Unde-i ceata panțirească, Ce păzi stema domnească, Pe tot trupul înzăuați Ca zmeii înfricoșați? Unde-s copiii de casă Ce sta lângă domni spre pază, Pajii nobili și frumoși Ca haiducii fioroși? Unde-s mocanii de munte Ce purta prăștii și lănci, Și sărea ca niște ciute Peste șanțuri și pălănci? Și a arcașilor ceată Ale ... ndrăznețe Bătea numai în cămeși, Cu pieptul și brațe goale, Dușmanii ferecați în zale? Căci glonțul lor mergea drept În a dușmanilor piept; Unde-s trabanții de groază, Cu baltage și măciuci, Cu a lor barbe tufoase Și cu flocoasele burci? Unde-s călărașii groaznici Cu fugarii lor pohodnici, Ce ca pasărea zbura Și ca fiarele zbiera, Când buciumul chema oaste, Când măzdracele lucea, Și când simțea ...

 

Alexei Mateevici - Cuvânt împotriva beției

... și trupul, iar împreună cu trupul — și sănătatea. Sufletul îl vatămă, făcându-l neputincios pentru faptele cele bune și plăcute lui Dumnezeu, adică îl face neputincios pentru pocăință și prin aceasta îi gătește munca iadului. Trupul îl vatămă cu veninul băuturii, care, vărsându-se prin tot trupul omului, îi strică ... sa, și pentru obște, și pentru patrie și este nu mai mult decât o greutate pe pământ. Mulți zic că bețivul nici o stricăciune nu face altora. Cum nu face? Bețivul face stricăciune nu numai sieși, ci la mulți, pentru că, fiind căsătorit și având copii, soția lui și copiii totdeauna umblă goi și flămânzi. Crescând întru ... Plătește el vreo dată dăjdia lui la vreme? Niciodată. Multe stricăciuni fac bețivii și trupului și sufletului lor, și copiilor săi, și la toata obștea unde trăiesc. Și încă mai îndrăznesc unii a zice că bețivului așa i-i dat de la Dumnezeu,— să fie bețiv. Tare greșesc ... 5, 8). Se mai aud unii vorbind, că prin băutură se fac multe lucruri bune. Spune-mi, creștinule, cel ce vorbești așa, ce bunătate se face prin beție? Unde ...

 

Ion Luca Caragiale - Ouăle roșii

... cel mai de seamă cavaler al castelului. — Aș fi fericit — zicea cavalerul — să-mi pot da tot sângele pentru a face o cât de mică placere nobilei mele stăpâne. — Nu cred până nu văd! răspundea tânăra VirĂ¡g. Cruntul conte FĂ©kete LĂ¡ioș a ... urmă, către miezul nopții, au fost toți la slujba învierii — toți; toți, afară de tânărul Doboș IĂ¡noș. A întrebat contesa: — Unde e Doboș IĂ¡noș? — Nu știu! a răspuns FĂ©kete LĂ¡ioș și iar a scrâșnit; nu știu unde-i DĂ³boș IĂ¡noș! După slujbă s-au dus iar în castel, toți; toți, afară de DĂ³boș IĂ¡noș; și s-au așezat ... cu sute de ouă. Contesa a luat unul și a zis: —Dar vreau să ciocnesc cu DĂ³boș IĂ¡noș!... unde e DĂ³boș IĂ¡noș? Contele FĂ©kete LĂ¡ioș a ridicat din umeri foarte încruntat — și iar... din gingii. Contesa a ... în sângele lui DĂ³boș IĂ¡noș! — DĂ³boș IĂ¡noș! a strigat ca o nebună tânăra contesă VirĂ¡g... Și el...? ...

 

Petre Ispirescu - George cel viteaz

... uite la strachina lui cu tărâțe, ci tot înainte trăgea să se ducă. Pustnicul se luă după dânsa, d-a minune, să vază unde se duce. Capra, nici una, nici alta, merse drept, ca pe ciripie, la stuful cu flori, unde era copilul, și se puse lângă dânsul, dându-i să sugă. Călugărul intră după dânsa și, când o văzu, stătu locului, temându-se să nu ... sabie și buzdugan. Se învoiră, deci, ca pentru aceste lucruri să slujească un an și așa se băgă ucenic. Iscusința lui George ajunsese de poveste: unde alții nu puteau face unele lucrări de fierărie nici în trei ani, el într-o jumătate de an lucra ca o calfă veche. Barosul cel mare pe carele nici ... încetați cu astfel de parascovenii ce n-au seamăn. Oamenii, dacă îl văzură atât de înțestat, îi arătară drumul și-l lăsară să se ducă unde îl va duce orânda lui. Ajungând la pădure, tăie cu sabia o mare mulțime de copaci, din cari făcu o grămadă de nu-i putea ... lângă foc, simți că un oarecare lucru, un fel de sorbitură îl trăgea și îl tot mișca din loc; se întoarse; când, ce să vezi? ...

 

Ion Luca Caragiale - Boris Sarafoff

... și, emoționat, după ce a făcut, încruntându-și fruntea, apel la o inspirație, le zice cu un ton suprem: - Domnilor! un moment!... Știu unde este!... Câte ceasuri sunt? - Două fără zece. - Stați aci! Vă conjur să mă așteptați o jumătate de oră . .. Dacă la două și douăzeci nu sunt ... priviri arzătoare de mirare și curiozitate. Tipul se duce la o masă mai departe de ei, lângă fereastră, trage cu precauție perdeluța - care, în compartimentul unde se servesc unele feluri de bucate și cu jumătatea de porție, stă totdeuna dată la o parte - și dă să se așeze pe scaun. În ... Vezi? daca nu fugea de noi și venea să dejunăm împreună!... Vezi ce a pierdut! - Și dobitocul de D . aleargă cine știe pe unde după dumnealui! - Atât mai rău pentru ei! și atât mai bine pentru noi! - Ce-i de făcut? - Ce-i de făcut? - Ce-i de făcut ... Dacă este ce bănuiesc eu, apoi atunci captura lui s-o facem noi... și atunci să pofteasca iar d . judecător să ne mai facă fasoane! - Unde dracul e dobitocul de D.? - E două și jumătate... - Crezi că mai vine?... E rușine să se-ntoarcă singur... Pe când șoptesc acestea tinerii noștri ...

 

Petre Ispirescu - Hoțu împărat

... are să se strângă de pre drumuri. De bucurie că are un fiu așa de procopsit și de iscusit, tatăl său făcu o masă mare, unde chemă pe toți împărații, vecinii lui, ca să le arate fiul său procopseala. Însuși fiul împăratului porunci la bucătari și le arătă cum să facă ... meșteșugurile. Nu mi-a venit în gând că și hoția este un meșteșug. Aceasta îți rămâne să mai înveți, după care te vei face un împărat ca Solomon împărat și cum altul nu va mai fi pe lume. - Ii! tată, răspunse fiul de împărat, carele se rușină și se ... mea când ai venit d-ta. - Tocmai ce căutam și eu. Dumnezeu m-a adus la voi. Scoateți gâsca de sub pat și face-vă-ți meșteșugul. De azi încolo sunt al vostru. Mă bag ucenic la d-ta să mă înveți acest meșteșug. Și până jumuli și găti ... Mă repez să văz ce dracovenie să fie aceea. Și fiind un crânguleț într-o depărtare cât arunci cu piatra, se duse într-acolo, de unde i se păru lui că vine miercăitul iepurelui. Pe când se ducea hoțul, fiul împăratului se scoală binișor, și pâș! pâș! îi ia ipângeaua frumușel ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FACE UNDE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 77 pentru FACE UNDE.

UNDUI

... UNDUÍ , unduiesc , vb . IV . Intranz . ( Despre suprafața apelor ; la pers . 3 ) A face unde , a se propaga în formă de unde

 

HĂMURĂRIE

... HĂMURĂRÍE , hămurării , s . f . ( Rar ) 1. Locul unde se fac sau unde se vând hamuri . 2. Meseria celui care face

 

FRANZELĂRIE

... FRANZELĂRÍE , franzelării , s . f . Brutărie unde se fac sau prăvălie unde

 

POTCOVĂRIE

... POTCOVĂRÍE , potcovării , ( 1 ) s . f . 1. Atelier unde se fac potcoave și unde

 

ÎNTOARCE

... ÎNTOÁRCE , întórc , vb . III . I. 1. Refl . și tranz . A se înapoia ^2 sau a face să se înapoieze de unde a fost plecat ; a reveni ^2 sau a face să revină . 2. ( Pop . ) A - și schimba sau a face pe cineva să - și schimbe părerea , a se răzgândi sau a face pe cineva să se răzgândească . 3. ( Pop . ) A ( se ) transforma , a ( se ) modifica , a ( se ) preface . S - a ...

 

FRONT

... FRONT , fronturi , s . n . 1. Loc unde se dau lupte militare în timp de război ; totalitatea forțelor militare care operează pe câmpul de luptă sub o comandă unică . 2. Formație de militari ... persoana care dă îndrumări , comenzi etc . 3. Fig . Grup de forțe solidare , organizate în vederea unei lupte comune pentru realizarea unui scop ; p . ext . sectorul unde se duce o astfel de luptă . 4. Porțiune dintr - un zăcământ de substanțe minerale unde se face tăierea rocilor , a minereurilor sau a cărbunilor . 5. Plan vertical în care sunt situate fațada unei clădiri sau fațadele unui ansamblu ...

 

FÂNĂRIE

... FÂNĂRÍE , fânării , s . f . ( Pop . ) 1. Fâneață . 2. Loc unde se fac clăile sau căpițele de fân . 3. Șură , magazie unde

 

PIAȚĂ

... PIÁȚĂ , piețe , s . f . I. 1. Loc special amenajat unde se face comerț cu mărfuri , mai ales cu produse agroalimentare . 2. Loc întins și deschis dintr - o localitate , unde se întâlnesc sau se întretaie mai multe străzi , adesea amenajat cu spații verzi , statui etc . II. ( Ec . pol . ) Sferă a circulației mărfurilor ; cererea ...

 

NOD

... pânză etc . ca să se țină strâns împreună ; loc în lungul sau la capătul unui fir , al unei sfori , al unei fâșii de pânză etc . unde s - a făcut un ochi prin care s - a petrecut unul dintre capete și s - a strâns tare ; legătură ...

 

TIMONERIE

... TIMONERÍE , timonerii , s . f . 1. Loc cu vizibilitate bună de pe bordul unei nave , unde se găsește timona și unde își face serviciul timonierul . 2. ( În sintagma ) Timonerie de frână = ansamblu de piese ( pârghii , bare și tije ) care acționează frâna unui automobil , a unei locomotive ...

 

SMUCI

... cu putere pentru a scoate , a smulge , a desprinde , a deplasa ceva sau pe cineva din locul unde se află . 2. Refl . A se zbate , a face mișcări repezi încolo și încoace spre a scăpa din locul unde

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...